Cam cum avea Otzi

Cam cum avea Otzi

Încălțări căptuşite cu iarbă. Merită scris un articol despre un asemenea subiect? Sunt eficiente? Eu cred că da. De exemplu, în cele din imagini, la temperatura de 5 grade afară, simțeam cum transpiră picioarele. Apropiat de aşa ceva avea și Otzi. Încălţămintea lui era căptuşită cu iarbă, după cum se poate vedea aici. Pot afirma din acest punct de vedere că Otzi nu era deloc un om lipsit de minte. Nu știu cum mai e acum dar în copilărie omul preistoric avea o reputație nu tocmai bună. Era promovată imaginea unui om cu inteligență redusă, cu o piele de animal aruncată pe el, avînd o claie de păr în neorînduială și care trăia de pe o zi pe alta. Acum știm că nu e așa. De fapt, era un om ca noi. Unii afirmă că era chiar mai deștept. Avea abilitatea de a gândi pe termen lung, de a planifica, de a ține cont de ce oferă natura în funcţie de sezon, să improvizeze. O sursă care susține că omul preistoric nu era deloc unul cu o judecată puțină se poate vedea aici. Oamenii de știință susțin că nici măcar omul de neanderthal nu era o ființă umană cu o inteligență redusă. Se poate vedea aici. Era capabil inclusiv de artă (sursa aici) și de ornamente (sursa aici).

Nu am vrut să reproduc încălțările lui Otzi ci să adaptez cele de la el și alții (laponii) la specificul nostru de încălțări (opincile).

Iarba

Am folosit planta din genul Carex. Acum, de care Carex o fi, nu știu. Tradițional  i se spune rogoz. Am luat ideea de la populația Sami. În sursele aflate pe internet se susținea că ei foloseau astfel de plante în încălțările lor drept ciorapi. Rogozul a fost cules în timpul verii și pus la uscat în podul casei.

Prelucrarea rogozului

Odată uscate plantele nu pot fi folosite exact așa, în stadiul în care se află. Trebuie să fie aduse la o stare adecvată de moliciune. Altfel sunt prea aspre, deranjează pielea și nici nu pot fi înfășurate pe picior. Drept urmare rogozul a fost bătut pe un butuc cu ciocanul de lemn. Până a ajuns moale. Ulterior a putut fi folosit. Trebuie să mărturisesc că mai trebuia bătut rogozul, mergea să fie și mai moale. De acum înainte cam știu ce trebuie făcut.

 

Pielea

Una din piei este de oaie (mai deschisă la culoare) iar cealaltă este de capră.  Din ce am aflat de la țară precum și din sursele științifice de pe internet, este mai potrivită pielea de capră. Rezistă mai bine la umezeală. Ambele piei au fost confecționate de mine, articolul aici.

Folosirea rogozului

Se înfăşoară rogozul pe picior. Cu grijă, să nu rămână porţiuni neacoperite. Altfel, acolo se va simţi frigul. Se înfăşoară cu pielea şi se leagă cu o bucată de sfoară. Pielea ține iarba laolaltă și protejează piciorul. Ulterior se încalţă opincile. Și acum am rezolvat problema încălțărilor. Dar poate că nu sunt necesare atâtea cunoștințe sau studii științifice precum cele arătate mai sus pentru realizare unor chestiuni simple precum cele arătate în acest articol. În fond, este natural, este în firea omului care viețuiește sub cerul liber să folosească resursele necesare din mediu. Și țăranii noștri puneau paie în opinci când era ger. Însă pentru noi, cei care trăim în orașe, și suntem din ce în ce mai îndepărtați de natură … poate că sunt.

    

 

 

 

Comments are closed.