La oală de pământ. Cea din imagini este de cea domnească pentru că are capac de lut. La oalele din copilărie se folosea drept capac o bucată de țiglă. Ori nu se folosea deloc. Așa gătea bunica mea când plecam la câmp. O mâncare simplă dar gustoasă.

Evenimentul a stârnit senzație în rândul membrilor familiei care au venit, cu mic cu mare, să vadă cum se gătea odată, la oală de pământ și sub cerul liber.

Ingrediente

1 ceapă, slănină tăiată în bucăți (o mână), carne de porc tăiată bucăți (o mână și asta), câțiva cârnați de oaie, cartofi, cimbru, sare, piper, bulion.

Mod de preparare

A fost prăjită separat slănina, ceapa, carnea de porc și cârnații de oaie. Activitatea asta a fost efectuată la aragaz.

Cartofii au fost curățați și tăiați în cubulețe.

Se face focul în curte. Se pune totul în oală și se așează la foc. După ce cartofii au fost fierți a fost adăugată o lingură de bulion, a mai fost lăsată mâncarea la foc să fiarbă mocnit câteva minute și a fost gata.

Iar după ce o astfel de fiertură a fost mâncată cu usturoi din grădină, din cel oltenesc cu căței mici da’ ai dracu (adică iuți) și udată la sfârșit cu un vin de țară, în tihna binecunoscută a satului, zbuciumul, goana și fantasmele orașelor mari îți par lucruri îndepărtate și multe din ele fără rost.